Cultură şi învăţământ
Istoria bisericii
La ora actuală, în localitate există patru localuri de cult, marea majoritate a locuitorilor fiind ortodoxi. Din acest punct de vedere, OnceÅŸtiul poate fi considerat o “mică Americă“, între credincioÅŸi neexistând conflicte religioase.
Actuala biserică ortodoxă a fost construită prin contribuÅ£ia locuitorilor, între anii 1937-1939 sub ctitoria preotului Godja Vasile zis Matei care a fost ÅŸi închis timp de un an de zile din motivul că în loc de conducătorii Republicii Populare Române la liturghie l-a pomenit pe regele României. Fiind un liberal convins s-a opus comunismului. Un alt motiv mult mai practic pentru care a fost închis, a fost acela că conducerea comunistă de atunci a pus mâna pe casa parohială pe care transformat-o parÅ£ial în bufet ÅŸi magazin mixt. A fost o anomalie care a durat timp îndelungat, în aceeaÅŸi clădire trăia familia preotului cu copiii, funcÅ£ionând totodată bufetul satului ÅŸi magazinul alimentar. La acea dată biserica de la OnceÅŸti era printre puÅ£inele biserici româneÅŸti din piatră în satele din MaramureÅŸul istoric.
Următorul preot al noii biserici a fost Voinea Andrei urmat de către călugărul Gavdrabura de la Mănăstirea Piatra-NeamÅ£. Până în anul 1968 slujitor al altarului a fost preotul Bragea Sorin urmat de preotul PiÅ£ura Vasile până în anul 1971. Acesta printr-o abilă manevră politică a reuÅŸit să obÅ£ină aprobarea de separare a casei parohiale de către bufet, care a fost mutat în clădirea actualei primării. Acestuia i-a urmat preotul Nedescu Emil, emigrat în Statele Unite în anul 1974.
Din anul 1975 slujitor al altarului este actualul preot Rednic Ioan în timpul căruia s-a pictat biserica în stil neobizantin, s-a introdus reÅ£eaua electrică în întreaga biserică s-a împrejmuit biserica, s-au construit trepte ÅŸi alei precum ÅŸi poartă din lemn sculptată. Tot în această perioada s-a construit ÅŸi casa parohială, locuitorii satului dovedindu-se întotdeauna săritori ÅŸi contribuind material pe măsura posibilităţilor.
Actual biserica ortodoxă are în proprietate 3,5ha de teren. Nu dispune de cărÅ£i ÅŸi documente vechi, acestea fiind ridicate sistematic de către conducerea comunistă, ultima ridicare a documentelor vechi având loc în anii 1971-1972.
În timpul celui de al doilea război mondial, în retragere hortiÅŸtii au tras cu tunul un proiectil în direcÅ£ia turnului bisericii, printr-o adevărată minune proiectilul a intrat prin singurul geam rotund lăsând turnul intact, ÅŸi a căzut pe urmă în altar. Dezamăgite, trupele în retragere au renunÅ£at la cel de al doilea proiectil.
După unele documente în OnceÅŸti erau menÅ£ionate două biserici din lemn. Una din ele era amplasată pe Glimau unde a fost cândva ÅŸi vechiul cimitir. După informaÅ£iile primite de la preotul Rednic Ioan este posibil ca acea biserică să fi fost de fapt o mănăstire. Ambele biserici au fost distruse de incendii.
În anul 1690, satul era probabil foarte sărac ÅŸi a primit o biserică din lemn de peste Tisa din satul Criciova împreună cu 13 familii, strămoÅŸii actualelor familii Iura. Biserica a fost repictată în anul 1691.
În anul 1974 vechea biserică a fost dusă la Muzeul Etnografic din Sighetu MarmaÅ£iei fiind ÅŸi la ora actuală perla muzeului în aer liber. Înainte de transport mai erau încă bucăţi intacte de pictură pe pânză.
Se mai poate admira şi azi altarul din piatră, uşa de la intrare foarte mică şi sculptată cu o precizie incredibilă, precum şi silueta tipică bisericilor maramureşene.
Tot legat de istoria bisericii, OnceÅŸtiul l-a dat pe diaconul Luca de la Mănăstirea Peri din actuala Ucraina, diacon care a fost transferat la Ieud ÅŸi pare să fie printre autorii Codicelui de la Ieud, cea mai veche scriere în limba română.
La intrare în curtea bisericii pe partea dreaptă există un monument dedicat eroilor satului, monument ridicat prin efortul veteranului de război, sergent major Negrea Ioan din regimentul 6 Mihai Viteazul, în vârstă de 82 de ani.
Biserica greco–catolică,situată în apropierea celei ortodoxe, ca două surori, datează din anul 2000 ÅŸi a fost ridicată de către sătenii comunei sub ctitoria preotului Codrea ÅŸi a preotului Iusco. Această biserică a fost sfinÅ£ită a II-a zi de Rusalii, având hramul în această zi. Clopotele bisericii au fost aduse din Olanda fiind donaÅ£ia unui cetăţean olandez, mare admirator al OnceÅŸtiului, filolog specializat în cultura dacică ÅŸi păstori.
Din OnceÅŸti provine preotul catolic DrăguÅŸ Ioan, preot care a slujit la Cavnic ÅŸi la CălineÅŸti. Absolvent al ÅŸcolii de la Blaj, a fost închis la Sighetu MarmaÅ£iei pentru că a refuzat să citească în biserică actul de condamnare a lui Iuliu Maniu. A murit datorită prigoanei comuniste din închisoare în anul 1950, la câteva zile după o punere formală în libertate.
Casa de rugăciune penticostală
Biserica CreÅŸtină Baptistă-Betel este situată în imediata apropiere a podului de peste Iza. ConstrucÅ£ia acestei biserici a fost terminată în anul 1998, după doi ani de muncă. La această biserică se adună duminică de duminică în jur de 60 deb credincioÅŸi, majoritatea din satele învecinate.
Spre deosebire de satele aflate în apropiere de oraÅŸ, la OnceÅŸti toată lumea merge la biserică în haine de sărbătoare tradiÅ£ionale, ieÅŸirea de la biserică fiind duminică de duminică un moment impresionant, toată strada fiind invadată de credincioÅŸi în frumoasele haine ce inspiră curăţenie, puritate ÅŸi frumuseÅ£e.
Istoria ÅŸcolii
În arhiva ÅŸcolii de la OnceÅŸti se găsesc în stare perfectă registre matricole începând din anul 1937. Prima ÅŸcoală pe care ÅŸi-o amintesc cei mai în vârstă, a funcÅ£ionat într-o casă de lemn amplasată pe locul unde se află actuala biserică ortodoxă. Casa se mai păstrează ÅŸi azi, ea fiind transportată în altă parte, actual fiind propietatea lui Văsălia lui Andrasuc de la nr.134.
Primul învăţător care efectiv se ocupa de toÅ£i copiii satului a fost d-nul Sendrea. Printre primii învăţători care au luminat minÅ£ile copiilor de la OnceÅŸti, se numără învăţătorul Michnea Petru având gradul de sublocotenent, mort în primul război mondial.
În anul 1927 se construieÅŸte o clădire nouă de ÅŸcoală având săli mari, pereÅ£i din piatră având grosimea unui zid de cetate. Vechiul teren al ÅŸcolii a fost cedat pentru construcÅ£ia bisericii. Vechea clădire mai este în funcÅ£ie ÅŸi azi, actual ÅŸcoala dispune de trei clădiri.
Numărul copiilor care frecventează ÅŸcoala depăşeÅŸte 200. Actuala ÅŸcoală are numeroase legături culturale în special datorită ansmblului folcloric care a participat ÅŸi la concursuri internaÅ£ionale.